Mașina folosește un sistem de frânare funcțional cu acționare hidraulică și separare diagonală a circuitelor, ceea ce crește semnificativ siguranța conducerii unei mașini. Dacă unul dintre circuite se defectează, al doilea circuit este folosit ca sistem de frânare de rezervă, ceea ce asigură că mașina se oprește cu o eficiență suficientă.
Mașina folosește frâne cu disc ventilate pe roțile din față și cu un disc de frână solid pe spate.
La mașini, pe butuci sunt instalate carcase rotunde pentru a proteja discurile și etrierele mecanismelor de frână din spate de apă și sare.
Conductele și furtunurile de frână transferă lichidul de frână de la cilindrul principal de frână la cilindrii de frână ale roții. Legăturile tuburilor cu cilindrii de frână și dispozitivele de distribuție se realizează cu cuplaje conice. Capetele tuburilor sunt sertizate și conice pentru a se potrivi cu găurile filetate conice de dimensiunea corespunzătoare din cilindrii de frână sau distribuitoare.
Înainte de sertizarea capetele tuburilor, se pune pe ele o piuliță de conectare, care, după înșurubarea suprafeței în formă de con în baza conică a găurii filetate, presează și etanșează tubul.
Furtunurile de frână asigură conexiuni mobile între părțile mobile și staționare ale mașinii.
Acționarea hidraulică a frânei este echipată cu un servofrânare.
Sistemul de frânare antiblocare are o funcție de distribuție a forței de frânare.
Eficiența frânării este cea mai mare atunci când aderența anvelopei cu suprafața drumului este maximă. În timpul frânării, anvelopa alunecă pe suprafață, iar viteza circumferențială a roții devine mai mică decât viteza mașinii.
Sistemul de frânare antiblocare limitează presiunea generată în actuatorul hidraulic al frânei, astfel încât gradul de alunecare să fie menținut aproape de optim. Acțiunea acestui sistem trebuie să fie imediată și separată pentru fiecare roată. Sistemul trebuie să răspundă imediat la fiecare schimbare a suprafeței (coeficient de adeziune) și încărcăturile vehiculelor.
Sistemul de frânare antiblocare împiedică blocarea roților în timpul frânărilor puternice, reducând astfel distanța de frânare, mai ales în cazul unei tracțiuni slabe pe ploaie și zăpadă. Forța de prindere dintre roți și drum în acest caz este mai mare atunci când roțile continuă să se rotească în timpul frânării. În plus, chiar și cu frânarea completă, mașina rămâne orientabilă. Senzorii RPM, câte unul pentru fiecare roată, măsoară viteza roții. Pe baza semnalelor de la senzorii de viteză a roților, unitatea de control electronică calculează o viteză medie care corespunde aproximativ cu viteza vehiculului. Comparând viteza de rotație a fiecărei roți individuale cu viteza medie calculată, unitatea electronică determină starea de alunecare a roții individuale și, prin urmare, determină care roată se află în starea de preblocare.
Când unul dintre cei patru senzori de turație transmite un semnal de blocare la roata respectivă, ECU trimite imediat un semnal de închidere către electrovalva de admisie respectivă, care oprește imediat alimentarea cu lichid de frână prin conducta către frâna roții - forța de frânare rămâne constant. Dacă alunecarea continuă, supapa de eliberare se deschide și presiunea din sistemul hidraulic al acestei frâne scade - roata nu frânează (excesul de lichid de frână este returnat în rezervor). Odată ce roata începe să se învârtească din nou, supapa de admisie se deschide și supapa de evacuare se închide. Presiunea în circuit crește și roata este frânată din nou.
Acest ciclu de frânare și rotire liberă a roții este foarte rapid (de câteva ori pe secundă) și continuă până când vehiculul se oprește sau pedala de frână este eliberată.
Procesul se repetă în timpul frânării puternice separat pentru fiecare roată până când pedala de frână este eliberată sau când viteza vehiculului scade la 2-3 km/h.
Sistemul de oprire de urgență asigură că ABS-ul este oprit în cazul oricărei defecțiuni sau a unei tensiuni scăzute în rețeaua de bord a mașinii (sub 10 V). Dispozitivul de control electronic îndeplinește și o funcție de diagnosticare, avertizând șoferul prin aprinderea unei lămpi de avertizare despre o defecțiune a circuitelor electrice sau a elementelor sistemului de frânare antiblocare. Defecțiunea ABS nu afectează funcționarea frânelor, acestea funcționând ca și cum acest sistem nu ar fi în mașină.
Sistemul de frânare antiblocare BOSCH 5.3 este amplasat pe longonul din stânga față al mașinii, iar senzorii, față și spate, sunt fixați nemișcați.
Rezervorul de lichid de frână, situat în compartimentul motor, alimentează sistemul de frânare și ambreiajul cu lichid de frână.
Sistemul EVA Hard Brake Assist de la BOSCH este un sistem care vă permite să comutați de la modul Normal Boost la Super High Boost în caz de urgență, eliminând forța de reacție pe tija de împingere a amplificatorului de vid.
În plus, dacă apăsați puternic pedala de frână, luminile de avarie se aprind automat, avertizând pe ceilalți șoferi o situație de urgență pe șosea.
Un cilindru principal de frână foarte scurt de 23,8 mm este montat pe toate versiunile pentru climă rece și versiunile cu transmisie automată.
O caracteristică a acestui cilindru principal de frână este integrarea comenzilor frânei de urgență în pistonul primar.
Amplificatorul de frână cu vid reduce forța asupra pedalei de frână, facilitând astfel conducerea. La vehiculele cu motoare diesel, se folosește o pompă de vid separată pentru a crea un vid care asigură funcționarea servofrânelor cu vid.
Frâna de parcare acționează asupra roților din spate printr-o transmisie prin cablu. Frâna de parcare este reglată sub consola centrală a frânei de mână din spatele scrumierei.
Când conduceți pe un drum umed, se recomandă să apăsați din când în când pedala de frână pentru a îndepărta incluziunile dăunătoare de pe discurile de frână. Datorită forței centrifuge, apa este evacuată de pe discurile de frână în timpul mișcării, dar pe acestea rămâne o peliculă subțire de grăsimi, siliconi, reziduuri de cauciuc, grăsime și murdărie, care reduc eficiența frânării.
Discurile de frână corodate provoacă un efect de vibrație în timpul frânării, care nu dispare în timpul frânării prelungite. În acest caz, discurile de frână trebuie înlocuite.
Programul electronic de stabilitate (ESP) conceput pentru a îmbunătăți siguranța vehiculului în toate modurile de conducere. Sistemul de stabilizare monitorizează dinamica vehiculului în condiții extreme, cum ar fi la viraje la viteze mari. Riscul de derapare sau derapare al unei mașini este redus semnificativ în orice condiție a suprafeței drumului.
Sistemele antiblocare si alunecare sunt integrate in sistemul electronic de stabilizare. ESP măsoară, în plus, rata de rotație, accelerația laterală, presiunea de frânare și unghiul de virare. Pe baza unghiului de virare și a vitezei vehiculului, sistemul determină direcția în care intenționează să circule șoferul și o compară cu direcția reală de deplasare. Dacă acești factori nu sunt de acord, atunci când mașina începe să deragă sau să derape, sistemul de stabilizare frânează automat o anumită roată.
În cazul unei defecțiuni, sistemul de control electronic este oprit automat, iar lămpile de control din panoul de instrumente se aprind. În acest caz, sistemul de frânare funcționează normal.
Sistem de franare anti-blocare (ABS) și control electronic al stabilității (ESP) în timpul funcționării nu necesită întreținere.
Inspecția, demontarea, instalarea și repararea trebuie efectuate numai de un mecanic calificat.